- Lenore! exclama barbatul din pragul usii. Cum ai ajuns aici?
- Ti-am trimis o scrisoare in care ti-am explicat ca vin, cand vin, cu cine vin si cum ajung..
- Ma jur pe tot ce am mai sfant ca nu am primit nimic. Va rog intrati, faceti-va comode.
Varul Quin nu era asa cum si-l amintea Lenore sau cum si-l imagina ea din pozele recente. Avea aproape 30 de ani dar avea figura unui om mai batran ca el. Pe chipul lui se citea experienta anilor de viata.
Castelul era destul de mare, spre surprinderea fetelor care nu isi puteau imagina cum putea trai cineva singur aici. Ce-i drept, nimeni nu se ocupa de curatenie si lucrul asta se baga de seama usor.
-Imi cer scuze pentru dezordine. Daca as fi stiut ca veniti as fi angajat pe cineva sa curete castelul, v-as fi pregatit camerele sau macar as fi pregatit cina.
- Nu-ti face griji Quin, zise Lenore. Suntem 3 femei in casa acum, ne descurcam noi. Te rog insa sa ne scuzi pentru deranj si pentru vizita “neanuntata”.
- Permiteti-mi, va rog doamnelor, sa va indrum macar spre camerele voastre.
Lenore ii prezenta gemenele, varului sau, apoi il urmara toate trei pe Quin pana la primul etaj, unde acesta le arata 3 camere alaturate. Gemenele intrebara politicos daca are cumva o camera cu doua paturi, asa ca lor le arata o alta usa, paralela cu cea a Lenorei.
Elly nu era prea surprinsa de camera ei, deoarece era decorata intr-un mod asemanator celei in care locuise pana atunci. Cu toate acestea, i se facu piela de gaina cand se gandea ca va trebui sa doarma singura intr-o camera atat de mare. “Le invidiez pe gemene, ele sunt mereu nedespartite” “Si ce vrei? Sa te clonezi?” “Nu, dar mi-ar fi placut sa am pe cineva care sa-mi tina de urat” “Gaseste-ti iubit” “Ma refeream la o sora… sau macar o pisica sau un aimalut care sa ma insoteasca peste tot”. In timp ce in capul ei se dadeau lupte serioase, Lenore se plimba prin camera si stergea praful pe unde apuca. Despre o curatenie serioasa nu putea fi vorba, dar macar sa nu inspire tot praful ala. Se duse apoi in camera gemenelor si fu surprinsa sa vada ca ele nu au facut nimic decat sa stea intinse pe pat.
- Nu ne deranjeaza nimic din camera noastra, spuse Reissa drept raspuns.
- Haide-ti jos sa vorbim cu Quin, sa-l punem la curent cu toate lucrurile. Si sa-l cunoaste-ti si voi mai bine.
- Ai de gand sa-i povestesti cum am murit noi intr-un accident de masina pe care tot noi l-am provocat si cum am ajuns “vii” pana aici? Intreba Rachel pe un ton superior.
- Nu chiar… In afara de asta. Dar haide-ti jos, vom vedea ce si cum.
In cautarea lui Quin, fetele trecura printr-un fel de camera de relaxare , unde, un barbat statea aplecat deasupra unei table de sah. Barbatul avea parul negru, lung pana la umeri, ochii albastri si pielea albicioasa. Avea buzele subtiri, fara o culoare aparte, iar parul era putin ondulat, in armonie cu chipul sau. Lenore nu ii putea da o varsta dar observa ca barbatul parea foarte sigur pe el ca si cum ar avea cunostinte superioare iar logica lui o intrecea pe a multora. Era imbracat comod, intr-un pulovar gri si blugi negri, dar nu parea deloc sa se potriveasca in hainele alea. In schimb se potrivea perfect in decorul castelului si parca tot frigul din interior se datora lui. Datorita ochilor sai albastri, Elly il asocia cu ghiata si frigul, ba chiar simti cum un ghetar ii cobora pe sira spinarii cand barbatul le vorbi. Se prezenta drept Edgar si le anunta ca sunt asteptate la cina, in bucatarie, conducandu-le intr-acolo.
- Luati loc fetelor. Vad ca l-ati cunoscut pe Edgar, zise Quin in timp ce toata lumea se aseza la masa.
Gemenele erau oarecum mirate de aparitia neasteptata a inca unui barbat in casa si isi puneau intrebari ciudate legate de Quin. Lenore insa, care nu putea participa la conferinta lor mintala, era atrasa de felul in care era amenajata bucataria; era suprinsa si de faptul ca varul ei stia sa gateasca, desi ar fi trebuit sa se gandeasca de dinainte la asta, doar locuia singur, stia sa faca de toate.
- Sunt un vechi prieten de-al lui Quin si am venit in vizita sa-l inving la o partida de sah, zise Edgar, parca ghicind la ce se gandeau gemenele, moment in care le atrase atentia. Gemenele au ridicat capul simultan si si-au indreptat privirea spre Edgar care le fixase deja cu ochii.
- Asa e, intari Quin. A venit aici azi dimineata si va ramane peste noapte. Desi, in legatura cu partida de sah, inca nu am apucat sa o terminam.
- Quin, chiar voiam sa te intreb ceva, te deranjeaza daca raman mai mult de o noapte? Am niste treburi de rezolvat prin sat, nu am mai trecut de mult pe aici.
- Din partea mea poti sta cat doresti, veni raspunsul. Desigur, daca si fetele sunt de acord.
- Quin e casa ta. Tu decizi, adauga Rachel glacial.
- Nu-ti face griji Quin, voi gati eu urmatoarele seri, spuse Lenore.
- Nu e nevoie sa te deranjezi, Lenore.
- Nu e un deranj. Nu putem veni sa locuim aici si sa te folosim pe post de sluga. Vom imparti treburile in casa.
Toata lumea fu de acord si incepura toti sa manance. Pe parcursul cinei, intrebarile zburara dintr-un colt in altul. Fetele povestira cum au ajuns pana acolo, iar Edgar le explicase ca locuia la cateva sate distanta si avea cateva cunostinte si afaceri prin zona. Pe Lenore o inspaimanta vocea lui Edgar si se intreba cum putea varul ei Quin, care parea un om atat de linistit, sa fie prieten cu o asemenea persoana. Gandindu-se mai bine, si-a dat seama ca si ea avea prietene ciudate si ca probabil Quin isi punea aceleasi intrebari despre ea. Totusi, povestea gemenelor o cunostea, dar Edgar ce era?




